Stofa de lână: tweed, flanel și lână pieptănată

Stofa de lână este o țesătură făcută din fire de lână, mai groasă decât materialele de cămașă, folosită la costume, sacouri, pantaloni eleganți și paltoane. Numele acoperă materiale foarte diferite, de la o lână fină de costum de birou, care arată aproape ca mătasea, la un tweed aspru care ține de cald într-o dimineață de noiembrie.

Diferențele vin din două decizii de producție: cum a fost pregătită fibra și cum a fost țesută. Odată ce le înțelegi, nu te mai uiți doar la culoare și la preț (fibra în sine o explică ghidul despre lână, merinos și cașmir, iar contextul larg e în Materialele textile: ghid complet al fibrelor și țesăturilor), ci alegi un material care se potrivește stilului tău și climatului din România.

Lână pieptănată sau lână cardată: prima diferență

Lâna pieptănată (worsted) se obține prin pieptănarea fibrelor lungi, care sunt aliniate paralel și răsucite într-un fir fin, neted și rezistent. Lâna cardată (woollen) folosește fibre mai scurte, lăsate încâlcite și pufoase, rezultând un fir mai gros, mai aerat și mai călduros.

Pentru o garderobă de lucru, lâna pieptănată este alegerea sigură. Pentru haine de weekend și piese cu caracter, lâna cardată are mai mult farmec.

Tweedul: stofa cu caracter pentru zilele reci

Tweedul este o stofă de lână cardată, țesută de obicei în twill sau în model spic de pește, cu fire de mai multe culori care dau un aspect aparent pestriț. Își are originile în regiunile reci și umede din nordul Europei, iar combinația de fibră groasă și țesătură densă îl face rezistent la vânt și la umezeală ușoară.

Un sacou de tweed se poartă bine peste un pulover sau o cămașă groasă, cu pantaloni chino sau cu blugi închiși. Este un material pentru stil relaxat, nu pentru o ședință formală. Dezavantajul este greutatea și faptul că poate zgâria pielea sensibilă, motiv pentru care este mai bine să porți cămașă sau pulover fin pe dedesubt.

Sfat: testează tweedul trecându-ți antebrațul peste material. Dacă înțeapă, nu te vei simți bine în el, oricât de frumos ar arăta pe umeraș.

Cum arată modelele clasice

• Spic de pește (herringbone): linii în zigzag, discrete și elegante;
• Pepit (houndstooth): formă de dinți de câine, mai grafic;
• Carouri fine (glen check): o combinație de carouri mici și mari.

Flanelul: moale, mat și bun pentru toamnă

Flanelul de lână este o stofă ușor periată pe suprafață, ceea ce îi dă un aspect mat și o textură moale. Se folosește mult pentru pantaloni de toamnă-iarnă, în nuanțe de gri sau bleumarin, și pentru costume cu un aer relaxat.

Țesătura păstrează aer între fibre, de aceea ține caldă fără să fie rigidă. În schimb, flanelul se șifonează puțin mai ușor decât lâna pieptănată și poate forma scame dacă este frecat constant, de exemplu la interiorul coapselor. Se îngrijește cu atenție, iar pentru pulovere și alte tricoturi din lână găsești metode în Puloverele de lână: spălare, uscare și scoaterea scămoșelilor.

Gabardina și alte stofe fine pentru tot anul

Gabardina de lână este o stofă în twill foarte dens, cu diagonala fină, și se numără printre cele mai versatile materiale pentru pantaloni și sacouri. Tropical-ul este o lână pieptănată foarte ușoară, cu țesătură aerată, potrivită pentru costume de vară. Nu confunda lâna de vară cu bumbacul: ea poate fi mai răcoroasă decât crezi, fiindcă fibra reglează umezeala.

Cum alegi greutatea stofei după anotimp

Greutatea se măsoară în grame pe metru pătrat, iar pentru costume se folosește uneori și unitatea „uncii", mai ales în comerțul internațional. Reperele generale sunt:

1. Sub 250 g/m²: stofe de vară, pentru costume ușoare, de purtat de la primăvară până toamna devreme;
2. 250–330 g/m²: gramaj de tot anul, cel mai versatil pentru România, unde sezoanele se schimbă repede;
3. Peste 330 g/m²: stofe de iarnă, pentru costume groase și paltoane.

Pentru explicația gramajului pe etichetă și pentru felul în care îl compari între materiale, vezi Gramajul țesăturilor: ce înseamnă g/m² pe etichetă. Un paltot bun are de obicei 400–600 g/m², dar și un procent de amestec care îl face rezistent. Amestecul cu 5–10% poliamidă sau cașmir este frecvent și util, după cum arată Amestecurile de fibre: când 100% nu e mai bun.

Semne că o stofă de lână este de calitate

Calitatea se vede și se simte, dacă știi unde să te uiți. O stofă bună are o suprafață uniformă, fără zone subțiri sau fire trase, și revine la formă după ce o strângi în pumn. La lumină nu apar pete lucioase, care ar trăda o uzură prea rapidă sau o lână de calitate slabă.

Mai verifică:

• eticheta: procentul de lână trebuie să fie clar, ideal peste 80% pentru paltoane și costume;
• mirosul: o lână bună miroase neutru, nu a chimicale;
• cusăturile și căptușeala: o stofă fină montată prost nu face două sezoane. Semnele sunt detaliate în Calitatea unei haine: cusături, finisaje și semne de verificat;
• fața și dosul: dosul trebuie să fie curat, fără noduri.

Dacă ai un costum sau un palton bun și vrei să-l ții bine, adaugă la rutină depozitarea corectă și protecția împotriva moliilor, explicate în Moliile de haine: cum îți protejezi lâna și cașmirul.